Nebună prin lume


Când eram mică mă simţeam că într-o plasă. Pardon, ca într-o casă prinsă într-o plasă. Nu pricepeam eu prea mult ce se petrecea în jurul meu dar cumva simţeam „închisoarea”. În felul meu. Casa prinsă într-o plasa era în cel mai ordinar stil cu putinţă, genul de casă „simili-Lego”, pătrată, cu acoperiş rosu. Şi cu două ferestre mici, … Citește în continuare Nebună prin lume