Fără categorie

Bufnița


Azi mi-am luat o ciorbă țărănească cu văcuță. Preparată după metoda grecească. Cu smântână și alte mirodenii. Ciorba era aproape rece și nu avea oțet. I-am pus oțet și s-a colorat într-un maro ciudat. Alb maroniu și alte mirodenii. Dar îi lipsea sarea. Am căutat solnița și am găsit-o ascunsă bine după o sticlă de ulei de o culoare gălbuie. Am turnat sarea și sarea a căzut cu solniță cu tot. Ciorba a devenit deodată de-un alb maroniu extrem de sărat și alte mirodenii. Am încercat marea cu degetul și am decis să-mi iau un șnițel. Conform Wikipedia, șnitelul provine din nemțescul „Schnitzel” și a apărut inițial în Transilvania și Bucovina pe vremea imperiului austro-ungar. Apoi s-a extins și în celalalte regiuni, inclusiv Pipera. 

Austria este o țară frumoasă, dar austriecii nu-s mereu ospitalieri. Nu cu mine. Săptămâna trecută, joi, am vrut să cumpăr acolo o bufniță. O remarcasem într-un magazin pe o străduță îngustă. Era o bufniță de un maro ciudat și un preț rezonabil. Am intrat fără să ciocănesc, am salutat și am cerut să văd bufnița. Vânzătoarea m-a privit ciudat și s-a făcut inițial că plouă. Nu ploua. Ninsese, dar se oprise. La insistențele mele, a reacționat într-o germană sâsâită. Am privit-o ciudat și i-am făcut semn că nu, nu înțelegeam germana sâsâita. Am căutat cuvântul „bufniță” pe net și i-am cerut bufnița în engleză  „I would like to see the owl, please”. Cuvântul bufniță în limbă engleză sună ca vântul. Vânzătoarea m-a privit acru și a dat din mâini că habar nu are ce vreau. Pentru că mă enervase situația, îmi pusesem în cap să obțin bufnița în pofida vânzătoarei. Am dat din mâini că bufnița e acolo, în vitrină. Cuvântul vitrină în engleză a stârnit o oarecare reacție. Un demers în sensul ușii. Bufnița era acolo de-un maroniu ciudat. Am zis s-o ating bine, să văd că ține. La drum, praf, și alte chestii. Vânzătoarea s-a așezat comod pe scaun și a continuat să facă. Nu știu cu precizie ce făcea, ceva ceva legat de telefon. Adâncită tare.

bufnita

Era o bufnița mică, la un preț rezonabil și am zis c-o iau, dar aș vrea două. „Do you have another one like this?” Am simțit c-am trecut testul de engleză în momentul în care am simțit privirea cum mă sfâșie. Deranjam. Deranjam tare. Deranjam tare rău. Rău tare. În fine, cu cât mă străpungea mai tare, cu atât îmi doream a doua bufniță și mai tare. Am insistat cu semnele spre vitrină în engleză „The same?” Într-un final, a lăsat baltă telefonul și a făcut semn că nu. Că nu are „the same”. I-am spus că poate are alta, „a big one”, pentru că pe aia „the big one” o văzusem în vitrină lângă bufnița aia mică și cu preț rezonabil. Venind vorba de vitrină, vânzătoarea a devenit deodată de-un alb maroniu extrem de sărat și alte mirodenii și m-a străpuns și mai tare. Acru. Și cu cât mă străpungea mai tare, cu atât îmi doream bufnița aia mare și mai tare. Într-un final, am avut bufnița aia mare. Era o bufnița mare, de un maroniu ciudat și un preț corespunzător. Dublu si acru.

Articolul integral aici

Anunțuri
Standard

4 gânduri despre „Bufnița

  1. Am simtit si eu aceasta „raceala” din partea austriecilor si a germanilor. Imediat ce sesizează ca nu esti vorbitor de germana, te tratează ca pe un intrus incomod. Austria o iubesc, ii ador munții si parcurile naturale. Viena mi-e aproape de suflet…

    Apreciază

    • Am fost in multe tari si mereu am cautat contactul cu oamenii locului. Deschiderea catre altii. Sunt tari sarace in care oamenii sunt cea mai mare bogatie si tari bogate cu oameni reci, distanti. Exista in Franta o emisiune „j’irai dormir chez vous” unde personajul principal pleca de nebun in lume cu un aparat de filmat, intra in vorba cu oamenii si din vorba in vorba ajungea la sfarsit sa ii roage sa doarma la ei acasa. Reactiile si felul de a-l primi erau foarte diferite de la o tara la alta. Erau tari in care aproape toti acceptau si il primeau cu bratele deschise si tari in care a trebuit sa doarma la hotel pentru ca nimeni n-a fost dispus sa-l primeasca – uneori chiar dialogul cu un strain s-a dovedit imposibil. Din toate episoadele la care m-am uitat tara in care a fost cel mai rece si mai distant tratat a fost … ghici care ?

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s