Fără categorie

Jurnal de Amman


A doua mare problemă am avut-o cu șoferii de taxi. Primul făcuse o conversație drăguţă și eu încercasem să fiu la fel de drăguţă. Să răspund frumos și corect gramatical. Spre prânz obosisem și trecusem la zâmbete de complezenţă. Tipul îmi povestise pe rând despre nevastă-sa – o idioată nebună de care bine că se despărţise, despre cei doi băieţi de care era foarte mândru, din nou despre nevastă-sa – o idioată nebună de care bine că se despărţise, despre experienţa lui de un an și jumătate în USA, din nou despre nevastă-sa – o idioată nebună de care bine că se despărţise și tot așa. În final, îmi spusese că-i plac româncele și atunci trecusem la zâmbete de complezenţă.

Al doilea taximetrist sosise în întârziere și nu făcuse conversație deloc. Îmi plăcuse ideea, era târziu și aveam un chef nebun de a vorbi în gând. Când să-i urez toate cele, el nici vorbă de toate cele. „No tips?” mă întreabase el și eu făcusem ochii mari, că pe la noi nu se întreabă direct, adică se mormăie în barbă și se face o față lungă și pătrată și cam atât. Eu îi întinsesem „one tip” – restul de 35 îi plătisem deja la hotel și el răspunsese perfid cu un „no enough tips” și eu îl privisem năucă, mai adăugasem „one tip” și apoi plecasem, regretându-i sincer pe taximetriștii „de la noi”.

Cu al treilea și al patrulea taximetrist avusesem pentru un scurt moment – sau poate un pic mai lung – senzația că fusesem răpită. Hotelul avea un nume ciudat, adică avea mai multe nume și fiecare semnifica câte ceva. Primul reprezenta trustul de construcții, în fine, cum i-o fi zicând. Al doilea era cartierul – mai exact un anume Cartier departe de tot – și ultimul – „Bulevard”. Luate separat, fiecare indica ceva concret, dar puse unul lângă altul nu semnificau mai nimic pentru mare parte dintre șoferii de taxi. De unde și senzaţia aceea scurtă, sau poate nu așa de scurtă, că fusesem răpită. Era cumplit să stai într-un hotel cu atât de multe semnificații. Îl ratai mult peste medie…

Apoi a mai fost chestia cu fumatul – acolo nu se fuma în cameră și, ca femeie, se fuma foarte foarte rar, adică de-a dreptul excepțional și atunci pe furiș – și berea costa echivalentul a 7 euro o sticlă mică și vinul nu mai zic.

Și apoi au fost oamenii…

Într-o seară, lângă mine un grup de vreo zece francezi își petrecea ultima seară în Amman. Vreo nouă. Veniți la nuntă beau în cinstea mirilor. El francez, ea iordaniancă. Toți veseli, în afară de ea. Plecau în luna de miere și li se ura numai de bine. La un moment dat, a apărut chelnerul să le ia comandă, fiecare a comandat câte ceva, a pleacat chelnerul și mirele și-a adus aminte că a uitat ceva și a strigăt „alo!”, la care ea, mireasa, l-a privit urât, admonestându-l cu un „hei, aici nu spui alo” și apoi pusese botul. Le începuse bine luna…

Tot lângă mine, în alta seară, un tip – tot francez – vorbea cu nevastă-sa (cred că era nevastă-sa) și îi spunea că trebuie să meargă să vadă Petra și nevastă-sa (cred că era nevastă-sa) îl întreabase cine-i Petra, omul îi spusese că așa și pe dincolo, că-i un loc celebru și apoi spusese că vrea să vadă și Marea Moartă și nevastă-sa (cred că era nevastă-sa) zisese că n-a auzit în viaţa ei nici de una și nici de alta și omul îi spusese că-i o mare interioară și tot așa până îmi terminasem berea și zâmbisem şi eu, la fel de interior.

E bine când pleci, când te duci să vezi altceva, să întâlnești alți oameni, alte fapte, alte gusturi, alte povești. E bine când te întorci, le pui pe toate într-un teanc, așezi teancul bine să nu-l pierzi și apoi începi să-ți amintești…

În rest a fost bine.

Articolul integral aici

Anunțuri
Standard

2 gânduri despre „Jurnal de Amman

    • Am fost la Amman. Am fost si la Petra, da. Trebuie sa ma adun si sa scriu ceva impresii. Era acolo o pisica portocalie, mica,sub un acoperis improvizat impotriva soarelui. La beduini. Am servit un ceai cald si am luat pisica in brate. Era jucausa. Era nisip peste tot si nu era foarte cald.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s