De-a partenerul


Fără nici o introducere căci atunci când nu e să vină … nu vine. Anul acesta joc rolul unui partener Superblog. Câteva fragmente dintr-un interviu pe care vă invit să-l descoperiţi aici.

Te invităm să te prezinţi. Cine este Daniela Toader, online şi offline?
Offline sunt Dana, uneori Dănuţa. Daniela nu mi-a plăcut niciodată. Prea serios. Am făcut mate-fizică – informatică şi apoi Electronică. Aşa era la modă pe vremea aceea. Pardon, era singura cale posibilă pentru a “deveni”. Am lucrat puţin în România şi apoi m-am înfuriat pe sistem şi am plecat “dincolo”. Încet-încet,  m-am înfuriat şi acolo pe sistem, dar nu mai aveam ce face. Pasul era făcut. Omul nu e niciodată mulţumit cu ce are. Şi asta e perfect. Datorită acestei nemulţumiri continuăm să avansăm. Offline sunt raţională, carteziană şi foarte logică. Din când în când, mai calc pe lângă, undeva între romantic şi sentimental. Online sunt în principal Abisurile, chestia aceea pe care puţini o înţeleg şi care mă defineşte. O replică la “mate-fizică”. Sau poate o prelungire. « Eu-ul » interzis cum ar veni.

Cum și când ai descoperit că îți place să scrii? Îți mai amintești primul text?
Mi-a plăcut să scriu dintotdeauna. În clasa a opta profesorul de limba română m-a felicitat în faţa întregii clase pentru felul subtil în care am integrat descrirea unui personaj într-o relatare de fapte. Ar fi trebuit să particip la olimpiada de română pe judeţ, dar n-am putut căci mă tăiasem în palma dreaptă într-un ciob pe derdeluşul din spatele casei. Am plâns trei zile. Am scris şi poezii pe vremea liceului inspirată de Minulescu şi Sorescu. Apoi a venit facultatea, joburile de după facultate şi am uitat de pasiunea pentru scris. La un moment dat am lansat un proiect „Promovarea României” şi am scris câteva articole despre lipsa autostrăzilor din România. Mi-am dat astfel seama că scrisul este o eliberare şi am continuat.

Ai studiat la Facultatea de Electronică din București. De unde această alegere? Cum se împacă pasiunea pentru circuite cu cea pentru litere?
Se completează. Am făcut informatică şi m-au pasionat schemele logice. În facultate le făceam algoritmii colegilor, uneori mergeam la examene în locul lor (oups, rămâne între noi). Electronica am ales-o pentru că mă enerva radioul de acasă care mergea numai când voia el. În plus, suna şi foarte bine. Nu s-a prins de mine partea cu „tranzistoarele & co”. N-am fost niciodată o fire practică. Cel mai mult mi-a plăcut „Architectura microcalculatoarelor”, îmi dădea posibilitataea de a imagina chestii noi într-o anumită logică. Ca specializare am ales „Inteligenţa artificială” , îmi plăcea cum sună şi propunea o viziune diferită asupra lumii. Cred că legătura între partea mea „reală” şi cea „umană” este creaţia.

 Folosești adesea metafore în textele tale. Ce reprezintă acestea pentru tine şi ce aport consideri că au în transmiterea mesajului către cititori?
Metaforele sunt felul meu de a nu spune lucrurilor pe nume. Ceea ce vreau să transmit este o senzaţie. Fiecare interpretează textele mele într.-un fel propriu, de multe ori complet diferit de “semnificaţia” iniţială, cea ascunsă în spatele metaforelor. De ce metaforele? Pentru a nu mă expune direct.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;De-a partenerul&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s