Fără categorie

A fost să fie cumva fix altfel


(continuarea povestii incepute aici)

Fusese o noapte scurtă, agitată, cumva nerăbdătoare în aşteptarea savanei. Îmi băusem cafeaua într-o ceaţă gri, deasă amestecând cu linguriţa înr-o ceaşcă aproape goală, privisem piscina aproape goală de pe marginea peluzei verzi, un verde prea crud, ireal de crud, când fusese să se disipe ceaţa observasem mirata familia de maimuţe şi îmi ţinusem ceaşca cu ambele mâini, ţineam la resturile dimineţii, ţineam la resturi pur şi simplu.

O oră mai târziu citeam un GEO mai vechi pe care-l cărasem cu mine „peste mări şi ţări”, avea coperţi verzi şi povestea frumos despre fosta Iugoslavie, noile ţărişoare ivite de pe urma ei, vreo nouă, în fine, nu sunt sigură, nu reţin niciodată cifrele, erau acolo multe cifre, oameni, locuri, obiceiuri.

Citeam şi aşteptam să se „facă ora”, ne dădusem întâlnire la zece fix, holul era aproape gol şi clima funcţiona din plin, la zece si cinci ne urcam în maşina închiriată şi apoi înghiţeam vreo zece kilometri până la graniţa unde mai înghiţeam vreo două ore bune de un „du-te vino şi pune ştampile de toate formele pe cât mai multe pagini” ameţitor.

Când a fost să fie în sfârşit totul ok cu ştampilele n-a fost să fie cu maşina, era închiriată „dincolo” , nu se făcea să o scoţi într-o altă ţară, nu exista proces prestabilit pentru astfel de cazuri, există totuşi un rest de imaginaţie. Un mic si încet rest.

Am ajuns la destinaţie pe la trei şi ceva, era un „lodge” bine dotat, ne aşteptau cu „ceaiul de la ora patru” şi o măsuţă plină de mici aperitive de servit odată cu ceaiul de ora patru. Pe la ora cinci a fost să fie „primul tur prin savană”, cel de seară şi a mai fost să fie un 4×4 de dimensiuni remarcabile, verde armata, multe pături „în caz că va fi rece” – şi da, chiar ne-a fost rece, atât de rece încât am fost nevoită să-mi cumpăr haine de toamna târzie într-o ţară caldă – şi a mai fost să fie o ghidă puţin „dusă cu” , genul de tipă nu mult trecută de „douăzeci şi”, ultra sportivă şi pusă pe experimente de tot felul „cum să trecem cât mai hazliu peste gâlme cât mai pronunţate încercând să rămânem intacti”. N-a fost să rămânem întru totul intacti. A fost să fie un număr relativ nesemnificativ de animale, noi căutam rinocerii roz, ei căutau să se ascundă de noi, cât mai departe si cât mai gri-confudat-cu-griul-inconjurator, noi căutăm leii, leii îşi căutau hrana departe de noi. Au mai fost să fie nişte peisaje sublime, genul de pictură de agăţat deasupra patului şi de privit în zilele lungi de iarnă, acolo, undeva într-un est de Europa îndepărtată, a mai fost să fie un picnic frumos ambalat servit pe marginea drumului, scurt, foarte scurt, că fusese să vină un elefant (aproape) turbat, a mai fost să fie o alegere idioată, complet incompatibilă cu temperatura „cidru rece la nici zece grade?”, am fost să fiu eu în pielea mea, fără artificii, alegerea nepotrivită la locul nepotrivit. Tipic feminin.

După raliu, schimbat roata, cumpărat haine groase pentru ţări calde, mâncat nu mai ştiu exact ce, nu foarte de reţinut probabil, a fost să vină noaptea şi eventual si somnul, într-o camera lambrisată în lemn şi vedere spre savană. A fost să fiu relativ inspirată şi să imortalizez „descoperirea”. Vana era „pe colţ” şi duşul afară. În vana „pe colţ” se plimbau carcalaci mici şi negri. Patul avea baldachin şi lângă pat era aşezată „lanterna din dotare”.

A fost să fie hazliu de-a binelea că-mi cărasem degeaba propria lanternă de când cu… A fost să pic lată şi să nu-mi pese prea mult de şopârluţele de pe ziduri.

Va urma (probabil)

 

Anunțuri
Standard

8 gânduri despre „A fost să fie cumva fix altfel

  1. Comentez inainte de a citi – filmuletul sugereaza o stare de tensiune, te astepti in orice clipa sa rasara vreo creatura malefica. Pari sa filmezi in speranta ca vei reusi sa inregistrezi atmosfera macabra care te inspaimanta in acel loc indepartat de societate, pentru ca un indepartat vizionar sa-ti ofere o solutie de exorcizare. Iar atunci cand iesi pe terasa, totul devine halucinant. Parca ai fi protejata in spatele unui gard electric, cu sarma ghimpata. Iar dincolo de gard isi fac de cap toate animalele salbatice si turbate.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s