Fără categorie

Caut colaboratori cu stil pentru un roman utopic din start


Ştiu, sunt încăpăţânată şi utopică. Ştiu, visez cai verzi pe pereţi şi cred că tot ce zboară se (şi) mănâncă. Da, n-am spirit de leader, mi s-a dat deja de inteles, dar am idei. În general creţe. Şi ştiu, îmi place să cred în ideile mele creţe până la proba contrarie – dovedită alb pe negru adică pe propria piele.

Ideea zilei de azi ar suna astfel : caut colaboratori cu stil pentru un roman utopic.

Dacă într-un articol precedent spuneam că s-a dovedit ştiinţific că viralul necesită o anumită doză de egocentrism sau o anumită doză de extravertire, e timpul să spun că non-viralul necesită o oarecare doză de utopie şi de derizoriu.

Ţinând cont că nu excelez în compatibilităţi forţate cu tendinţele “literare” medii ale blogosferei actuale m-am gândit să-mi încerc nivelul de utopie dictată de citatele tendiţe lansând o idee creata care ar putea fi rezumata  cam aşa : roman colaborativ construit pe firul impus de un anume concurs.  Ştiţi, genul acela de articole originale “pe bune” în care, dacă ai igora link-urile şi  fraza obligatorie de la sfârşitul textului te-ai crede perfect altundeva, fix în afara unui anume concurs dat doar de înţeles.

Atenţiune : ideea acestui articol nu este aceea de a creea polemica privind argumentele pro şi contra, ideea acestui articol e recunoscuta din start utopică.

“Firul” utopiei imagínate s-ar putea descrie astfel : se strâng N oameni – să zicem maxim patru/cinci. Se stabilesc patru/cinci personaje şi se asociaza oamenilor în funcţie de afinităţi si caracter. Se stabilesc legăturile între personaje (în linii mari) şi apoi se aşteaptă “temele”.

La fiecare „temă” se alege o oarecare întâmplare la care fiecare personaj va fi liber să răspundă în felul său şi în stilul său. Sau mai multe întâmplări cu o oarecare legătură între ele. Se parcurg toate temele, indiferent de note&co, plecându-se de la premiza -asumata- că notele nu reflectă calitatea. Si basta.

La sfârşitul concursului se trag concluziile privind nivelul de utopie constatat şi se decide urmarea. Sau nu se decide nimic.

În final şi în aşteptarea eventualilor doritori – rog doritorii să se exprime în comentarii – iată lista – utopică desigur – de competenţe necesare identificate a fi îndeplinite de eventualii colaboratori :

• Să accepte utopia din start

• Să scrie bine şi cu stil propriu

• Să scrie din pasiune

• Să aibă stil, coerentă, voinţă, idei şi multă încredere

• Să aibă spirit : de echipă, de grup, de glumă, de iniţiativă

• Să nu aştepte să le cadă totul de-a gata

• Să nu dea vina unii pe alţii

• Să treacă „peste” cu uşurinţă

• Să accepte eşecul ca posibilitate

• Să nu creadă că tot ce zboară se mănâncă

• Să îi accepte pe ceilalţi aşa cum sunt, nimeni nu-i perfect

• Să nu se considere nici un moment „cel mai tare din parcare”

• Să nu-i judece pe alţii după chipul şi asemănarea lor

• Să nu îi înjure pe ceilalţi, nici măcar în gând

• Să spună ce au de spus fără frica penibilului

Dacă vă simţiţi colaboratori, comentaţi.

Dacă nu, distribuiţi.

Sau ignorati.

P.S. Autorul acestui blog îşi rezervă dreptul de a refuza candidaturi în cazul constatat de neîndeplinire a condiţiilor necesare.

Anunțuri
Standard

40 de gânduri despre „Caut colaboratori cu stil pentru un roman utopic din start

  1. Pingback: Dopuri in urechi şi ochelari de soare | Abisuri

  2. Cuvânta zice:

    Nu esti normala. Imi place asta. Daca ma primesti si imi explici clar ce am de scris, ma bag. Eu sunt mai grea de cap si nu prea reusesc sa transpun ideile in fapte, mie imi trebuie pasi mici ca la gradinita.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Mă bag şi eu – dacă mă primeşti, dacă-mi dai explicaţii clare (cum a zis Cuvânta) şi dacă nu impui termene prea strânse pentru „teme” şi accepţi răspunsuri oricât de scurte.
    Eh, cred că nu cer prea mult, nu? 😀

    Apreciat de 1 persoană

  4. Pingback: Voi ce personaj aţi vrea să fiţi? | Blog discutabil

  5. Pingback: Una în plus | ropot de secunde...

  6. Pingback: Utopia Rudiei | Blog neinspirațional

  7. E buna ideea ta… Cred ca pe undeva ne asemanam…Si eu as face si as drege multe, dar in fata unor …economistii le numesc ” sarcini elefant” …ma blochez, aman…desi solutia data tot de economisti e clara: se ia „sarcina elefant” si se imparte in mai multe sarcini mai mici care se rezolva pe rand, dupa un plan prestabilit – de care sa te si tii.

    Eu visam o data, sa particip la concurs de scenarii de film – unde Marele Premiu e de 25.000 $…exista scenarii pe net reale (modele), programe speciale de scris scenarii si nu numai, care iti usureaza munca…insa… unii fac chiar o scoala ca sa scrie scenarii si tot nu reusesc toti sa fie premiati si sa li se ecranizeze scenariile…Eu visam ca sa le iau premiul cu ideile mele inovatoare si spectaculoase. Mi-a trecut…daca as stii de la ce, v-as spune…dar nu stiu ! :))

    Apreciază

    • Eu am multe „metehne” (scris asa suna ciudat) , nu obisnuiesc sa scriu „in personaje”, nu stiu sa scriu cu actiune, nu leg lucrurile dinainte, daca e sa se lege, o las pe seama hazardului, etc, etc. Eu nu stiu sa scriu scearii, asta imi lipseste cu desavarsire, scriu despre detalii puse la lupa, despre senzatia in fata detaliilor puse la lupa. Tocmai de aceea mi-am spus ca „ar fi timpul sa…” si de acolo ideea cu romanul. Utopic, desigur.

      Apreciază

  8. 🙂 Cand erai micuta nu stiai nici sa mergi…sa vorbesti…dar ai invatat. Citeam commentul tau si brusc m-a „lovit” o idee. De fapt e mai mult o provocare…fiecare scenariu are un plan unde apare pe scurt descrisa succint actiunea/ideea si personajele… in medie un scenariu are 100 de pagini. Bineinteles ca te-ai plictisi sa scrii atatea pagini, astfel ca, avand un plan, o echipa formata din 5-7 persoane, cu tema data ( planul) ar trebui sa scrie fiecare o bucata, intre 15-20 pg, mai exact cat 7-10 articole…S-ar putea sa iasa ceva frumos sau ar putea iesi un mare talmes-balmes, lipsit de coerenta si sens (esec literar) insa ar fi cu siguranta ceva inedit, un inceput, o incercare frumoasa si pozitiva cu sanse de reusita…si poate ca acest scenariu ar putea chiar participa la un concurs.
    Daca nu risti nu castigi! 🙂
    Ideile unui blogger expuse sub forma unui scenariu…hmmm, maybe you should think about this …for a second! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s